NOTE

Mitras — personaj mitologic, zeu al luminii, al adevărului și al cuvântului dat, printre ale cărui titluri se. numără și acelea de „Salvatorul de la Moarte”, „Victoriosul” și „Războinicul”. Acest fapt explică, în parte, atracția simțită pentru el de romanii care aspirau la nemurire, iar cultul dedicat lui a fost principalul rival al creștinismului în primele trei secole ale erei noastre.

Tarnkappe — pelerină care asigură invizibilitatea.

Basilisc — reptilă mitologică având răsuflarea și privirea mortale.

Zomby — cadavru revitalizat prin vrăjitorie.

Kraken — imens monstru marin mitologic despre care se spune că apărea în apropierea navelor vikingilor.

Afreet — demon, în mitologia musulmană.

Bimbașă — ofițer turc.

Midgard — în mitologia scandinavă, regiunea înconjurată de mări unde trăiesc oamenii, adică Pământul.

Solipsism — concepție filozofică după care sufletul este singurul care există sau care poate fi cunoscut.

Howdah — scaun pentru una sau două persoane, având de obicei o apărătoare deasupra capului, așezat pe spinarea unui elefant sau a unei cămile.

Jihad — Război Sfânt al Islamului. Una dintre îndatoririle de bază ale unui musulman, prescrisă atât de Coran, cât și de tradiție, este să lupte împotriva amenințărilor externe la adresa puterii comunităților islamice și, de asemenea, împotriva rezistenței individuale opuse legilor divine.

Djinn — în mitologia islamică reprezintă orice ființă supranaturală capabilă să apară sub formă umană sau animală, și să ajute, ori să înfrunte ființele umane, în concordanță cu rolul său în Cosmos.

Hurie — femeie tânără și frumoasă, cu ochi de gazelă, întâlnită în Paradisul musulman.

Paracelsus — pe numele său adevărat, Theophrastus Phillipus Aureolus Bombastus von Hohenheim (1493-l541). Alchimist elvețian, medic, magician și filozof al naturii. A revizuit conceptele medicinii contemporane și a emis ideea că bolile pot fi explicate din punct de vedere chimic. A introdus în tratamentul medical chimia, devenind precursorul iatrochimiei.

Kachina — spirit ancestral al indienilor americani.

Loki — spiritul răului și al intrigilor din mitologia scandinavă; a plănuit moartea lui Balder, zeul soarelui de vară și fiul lui Odin.

Ragnarok — în mitologia scandinavă reprezintă marea bătălie dintre zei și puterile răului, echivalentul scandinav al Gotterdammerung, amurgul zeilor, și provine de la expresia ragna rok (istoria sau judecata zeilor).

Indra — cea mai importantă divinitate din Rig-Veda, Regele-Războinic al Paradisului, zeul războiului și al furtunii. Armele lui sunt trăsnetul și fulgerul; ajutoarele lui sunt fiii lui Rudra.

Abaddon — diavolul; în ebraică, înseamnă distrugere.

Lucifer — nume al diavolului sau al satanei, în „Noul Testament”. Simbol al îndoielii, al negației sau al revoltei.

Moloch — zeu al canaaniților, în cinstea căruia copiii erau sacrificați prin ardere.

Hephaistos — în mitologia greacă, zeul focului.

Licantropie — transformarea mitică a unei persoane într-un lup.

Armageddon — în „Noul Testament”, ultima bătălie dintre bine și rău, înainte de Ziua Judecății.

Incubus — spirit malefic despre care se presupune că, sub forma unui bărbat, întreține relații sexuale cu femeile cufundate în somn.

Succubus — demon feminin despre care se crede că are contacte sexuale cu bărbații adormiți.

Quakeri — membri ai unei secte creștine fondate de George Fox. S-au organizat ca un grup distinct în 1668 și au început să desfășoare activități de misionariat. În 1682, William Penn a întemeiat, pe baze quaker, Pennsylvania. Principalele lor activități sunt comerțul și actele filantropice, datorită cărora au devenit faimoși. În centrul credinței lor se află doctrina „Luminii Interioare” — Isus acționând asupra sufletului.

Noaptea Walpurgiei — ajunul zilei de 1 mai, când, după cum spune o legendă germană, pe Brocken, un vârf din munții Harz, are loc un sabat al vrăjitoarelor. Noaptea este numită astfel după Sfânta Wal-burga, o călugăriță din Anglia, care, în secolul al VlII-lea, a ajutat la convertirea germanilor la creștinism. Una dintre zilele ei de sărbătoare coincide cu o veche sărbătoare păgână cu ritualuri împotriva vrăjitoriei.

Alan Pinkerton (1819-l884). Emigrant scoțian, Pinkerton a înființat, în 1850, la Chicago, prima agenție de detectivi particulari din America și a devenit o figură națională după ce a descoperit autorii unei serii de jafuri de trenuri. In primii ani ai Războiului Civil, a fost șeful Serviciului Secret al generalului unionist McClellan.

Hammurabi — al șaselea rege al primei dinastii babiloniene. Este foarte cunoscut pentru Codul de legi, elaborat la sfârșitul domniei sale. Codul cuprinde 282 de articole privind legile economice, ale familiei, legile penale și civile, iar în același timp oferă amănunte prețioase despre organizarea socială din acele timpuri.

Moise — conducător și legiuitor al poporului evreu. Fondatorul mozaismului. Figura cea mai impunătoare a „Vechiului Testament”; potrivit acestuia, Dumnezeu i-a revelat pe Muntele Sinai decalogul („Cele Zece Porunci”).

Confucius — cel mai important filozof chinez (55l-479 î.Hr.), fondatorul confucianismului. Cea mai de încredere sursă a învățăturilor sale este Lun yu (conversație), publicată în 1890.

Aristotel — savant și filozof grec (384–322 î.Hr.). Concepția sa conform căreia materia este pasivă, o simplă potențialitate care se actualizează numai prin acțiunea „formei”, l-a dus în cele din urmă la idealismul obiectiv, la postularea divinității ca „formă pură” și ca „prim motor imobil”.

Platon — filozof grec (427–347 î.Hr.). Adevărata realitate o constituie, conform teoriilor lui Platon, Ideile sau Formele, esențe inteligibile, constituind o existență în sine în afara spațiului și a timpului; copiile sau umbrele degradate ale Ideilor ar fi lucrurile din realitatea sensibilă. Concepția sa filozofică reprezintă fundamentul unei utopii sociale aristocratice. Statul ideal, imaginat de el, trebuia să fie împărțit în trei caste: 1) „filozofii”, conducători; 2) „gardienii”, apărători ai statului; 3) agricultorii și meseriașii. Sclavii nu făceau parte din stat.

Marcus Aurelius Antoninus — împărat și filozof roman (180-l21 î.Hr.), reprezentant al stoicismului târziu.

Thomas d’Aquino — Doctor al Bisericii, „Doctorul Angelic”, filozof și teoretician, călugăr dominican italian (1225-l274).

Thomas Hobbes (1588-l679) — Filozof englez. Ideile despre societate și le-a exprimat în cea mai faimoasă lucrare a sa: Leviathan.

John Locke — filozof și om politic englez (1632-l704). A dezvoltat empirismul materialist al lui Bacon și Hobbes, a combătut teoria idealistă a ideilor înnăscute și a susținut că toate cunoștințele provin din experiența senzorială, sufletul omului fiind la naștere ca o foaie nescrisă (tabula rasa). Unul dintre întemeietorii deismului. Adept al monarhiei constituționale.

Voltaire (pe numele lui adevărat Francois Marie Arouet) — scriitor și gânditor francez (1694-l778). Deist. Operele sale istorice criticând providențialismul și afirmând progresul social au marcat o lărgire sensibilă a orizontului istoriografic.

Thomas Jefferson — om politic și gânditor iluminist american (1743-l826). Unul dintre creatorii Partidului Democrat Republican. Președinte al S.U.A. (180l-l809). Unul dintre conducătorii Războiului pentru Independența coloniilor engleze din America de Nord. A participat la elaborarea proiectului „Declarației de independență a S.U.A.”.

Edmund Burke — om politic și scriitor britanic (1729-l797). S-a opus politicii colonialiste engleze în America.

Abraham Lincoln — om politic american (1809-l865). Luptător pentru abolirea sclaviei negrilor. Alegerea sa ca președinte a provocat secesiunea statelor sclavagiste din Sud și declanșarea Războiului de Secesiune din S.U.A. Asasinat în 1865 de un sudist fanatic.

Simon Magul — (sec. I d.Hr.). unul dintre cei doisprezece apostoli, despre care se crede că a fost zelot. După unele legende, a predicat în Persia și a fost martirizat împreună cu Sfântul Iuda (nu Iscariotul).

Valkyrie — în mitologia scandinavă, așa se numeau cele douăsprezece servitoare ale lui Odin, care pluteau amenințător deasupra câmpurilor de bătălie, purtându-i pe războinicii pe care zeii îi considerau demni de Valhala (Paradis).

Jaggernaut — în religia hindusă este imaginea lui Krishna, adorată în Puri Orissa. La festivalul anual din iunie sau iulie, imaginea lui este purtată pe străzi într-un car mare tras de credincioși; se spune că unii dintre ei chiar se aruncă sub roți.

Homuncul — ființă omenească inferioară, obținută prin mijloacele ocultismului.

Copil-spiriduș — în original changeling — un copil care se crede că a fost substituit în secret cu altul, în special un copil-spiriduș lăsat de iele.

Golem — ființă creată din lut de către un rabin din ghetoul de la Praga și însuflețită prin introducerea în gura ei a unei hârtii cu numele adevărat (și secret) al lui Dumnezeu.

Maniheism — sistem religios cuprinzând elemente creștine, gnostice și păgâne, fondat în Persia în secolul al III-lea de Manes; s-a răspândit în Imperiul Roman și în Asia, supraviețuind în Turkestanul chinezesc până în secolul al XlII-lea. Sistemul se baza pe conflictul primordial dintre lumină și întuneric, propovăduind că materia reprezintă răul, dar că în creierul fiecărei persoane este întemnițată o particulă de „lumină”, care poate fi eliberată prin practicarea religiei, și că Isus, Buddha, profeții și Manes au fost trimiși pe pământ cu însărcinarea să ajute la triumful binelui.

Mandala — figură circulară simbolică reprezentând, în unele religii, Universul.

Graal — obiect al unor intense căutări în legendele medievale; oferea beneficii mistice. Nu i se cunosc originea, natura sau semnificația. Cam pe la sfârșitul secolului al XII-lea, i s-a dat semnificație creștină (deși legenda nu a fost recunoscută vreodată de nici o autoritate a Bisericii). Se presupune că este vasul din care Isus a băut la Cina cea de taină.

Braille — sistem de scriere și tipărire pentru orbi, caracterele fiind alcătuite din puncte în relief.

Jonathan Edwards (1703-l758) — teolog american.

Menorah — candelabru sfânt cu șapte brațe folosit în vechile temple din Ierusalim. Primul menorah a fost făcut de Bezael și pus în sanctuarul Tabernacolului. De foarte mult timp reprezintă simbolul iudaismului; menorahul încadrat de două ramuri de măslin este emblema statului Israel.

Nikolai Ivanovici Lobacevski (1793-l856) — matematician rus care a descoperit geometria neeuclidiană, aproape în același timp cu Gauss în Germania, și cu Jànos Bolyai în Ungaria. Teoriile sale au fost elaborate complet independent de ceilalți doi.

Planșetă de spiritism — placă având pe margine litere sau semne spre care se orientează un ac indicator, dând răspunsuri la întrebările adresate de participanții la o ședință de spiritism.

Solingen — marcă de oțel special foarte dur, în componența căruia există pulbere de diamant.

Steven Decatur (1779-l820) — ofițer al marinei americane.

Ondine — spirit al apelor, în folclorul german.

Dolmen — mormânt megalitic format prin așezarea unei pietre mari și plate peste altele puse în poziție verticală.

Hecate — zeiță din mitologia greacă, frecvent confundată cu Artemis sau cu Selena. A fost o zeiță puternică și formidabilă, asociată fenomenelor supranaturale, lumii fantomelor și vrăjitoriei. Era adorată la răscrucile de drumuri, care se pare că în toată lumea sunt considerate locuri bântuite de spirite.

Svastică — cuvânt sanscrit care înseamnă bun-augur. În religia hindusă, era un simbol benefic.

Загрузка...