Plutonia (Vladimir Obrucev) читать бесплатно онлайн полную версию книги (ч. notes)

1

Geofizica — știința care studiază structura fizică a globului pămîntesc, proprietățile sale magnetice și electrice, gravitația, radioactivitatea, temperatura din adîncul Pămîntului și starea fizică a subsolului. (Nota red. ruse)

2

Astăzi el se numește Severnaia Zemlia. (Nota red. ruse)

3

Așa se numește în regiunile nordice ale Siberiei peștele uscat, în special cel din familia somnului, din care localnicii își fac rezerve de iarnă pentru hrana lor și a cîinilor. (Nota red. ruse)

4

Anemone — erbacee care înfloresc de timpuriu ca ghioceii, oițele etc. (Nota red. ruse)

5

Bazalt — rocă grea, vulcanică, de culoare neagră sau cenușiu-închisă, compactă sau poroasă. Ea se revarsă din numeroși vulcani din zilele noastre sub formă de lavă lichidă, care formează torente sau pînze. (Nota red. ruse)

6

Boul moscat (Bos moschatus) — mamifer care întrunește caracteristicile berbecului și cele ale boului; are coarne scurte și lăsate în jos de ambele părți ale capului, părul lung și des, iar copita lată, spre a putea alerga cu ușurință pe gheață și pe zăpadă. Astăzi nu mai trăiește decît în Groenlanda și pe insulele Americii de Nord, dincolo de 60° latitudine nordică. (Nota red. ruse)

7

Ciclon — regiune unde aerul are o presiune scăzută. Anticiclon — regiune cu presiune ridicată. Deplasîndu-se pe suprafața Pămîntului, ciclonii sînt însoțiți de vînturi puternice, de ploi sau de ninsori. Anticiclonii aduc, dimpotrivă, vreme frumoasă, stabilă. (Nota red. ruse)

8

Lavă — masă topită ce curge din craterul unui vulcan sau dintr-o crăpătură a scoarței pâmîntului, pe suprafața acestuia. După ce se întărește, se transformă în roci de diferite constituții. Tufroca e formată din cenușa aruncată de vulcan în timpul erupției: această cenușă este lavă pulverizată de explozia gazelor. Ea se depune în stare uscată pe coastele și în împrejurimile vulcanului, sau ajunge în apa lacurilor și iazurilor, unde se aglomerează și prin cimentare se transformă într-o rocă dură. (Nota red. ruse)

9

Hipsotermometrul se compune dintr-un vas pentru fierberea apei, avînd pe capac un tub lung, în care se introduce termometrul, pentru stabilirea punctului de fierbere a apei în vapori degajați. (Nota red. ruse)

10

De curînd, în peninsula Ciukotka, s-a descoperit o trompă de mamut. Vîrful trompei a fost adus la Academia de Științe. (Nota red. Ruse)

11

Dimensiunile discului solar, ale lunei, planetelor și stelelor se determină cu ajutorul unui telescop sau al altor instrumente optice, și se măsoară în minute de grad ale bolții cerești, fiind numite raze unghiulare. (Nota red. Ruse)

12

În regiunile nordice ale Siberiei se descoperă din cînd în cînd, în solul veșnic înghețat, cadavre întregi de animale care au existat cu milenii în urmă și care s-au păstrat neatinse, cu piele, carne și măruntaie, datorită înghețului care a împiedicat putrezirea. De cele mai multe ori se găsesc cadavre de mamut, rareori — de rinocer și mai rar de alte mamifere. Academia de Științe trimite expediții speciale pentru studierea și aducerea acestor cadavre. (Nota red. ruse)

13

Abateri pozitive sau negative de la valorile reale, la suprafața Pămîntului, abateri care se datoresc constituției scoarței Pămîntului. (Nota red. ruse)

14

Pluton — zeul lumii subpămîntene, la grecii antici. (Nota red. ruse)

15

Dipodide — mamifere mici din familia rozătoarelor, cu un gît foarte scurt, cap de iepure, urechi mari, mustăți lungi și coada foarte lungă. Picioarele din față sînt scurte de tot, iar cele din spate — lungi. Trăiește în vizuini săpate în teren nisipos și se hrănește cu turbercule și rădăcini. (Nota red. Ruse)

16

Această colină era formată probabil din gheață fosilă păstrată la o mică adîncime datorită înghețului veșnic. Asemenea ghețuri fosile se întîlnesc deseori în regiunile nordice ale Siberiei, mai ales în apropierea litoralului Oceanului înghețat d ”Nord. (Nota red. ruse)

17

Fosile — rămășițele animalelor și plantelor care au trăit în trecutul îndepărtat și care se găsesc pietrificate sau carbonizate, în diferite roci. Fosilele au o mare importanță pentru determinarea vîrstei straturilor din scoarța pămîntului în care se află. Cu studiul lor se ocupă paleontologia, o ramură specială a geologiei. (Nota red. ruse)

18

Burunduc — animal mic din ordinul rozătoarelor. Seamănă cu veverița, dar este mai mic și are o blană de culoare galben-deschis, cu dungi negre orizontale și o coadă mai puțin stufoasă. Trăiește prin pădurile siberiene, în vizuini săpate sub rădăcinile copacilor, fiind numit de aceea și veverița de pămînt. (Nota red. ruse)

19

Aeroliți sau meteoriți — mase fieroase sau metalice care cad pe Pămînt din spațiul cosmic sub formă de bucăți de diferite dimensiuni, topite la suprafață, deoarece devin incandescente în urma vitezei uriașe cu care străbat atmosfera. Sînt alcătuiți din fier și nichel, precum și din alte minerale mai ușoare. (Nota red. ruse)

20

Zona de olivin, a cărei existentă o presupun savanții geofizicieni, se află la mare adîncime sub strate de roci maț ușoare ale scoarței terestre: este formată din minerale mai grele (printre care, în cantitate mare și olivinul) și desparte stratele ușoare, superficiale, de nucleul metalic al Pămîntului. (Nota red. ruse)

21

Grifon — pasăre răpitoare, mare, asemănătoare vulturului, avînd însă capul aproape pleșuv și gîtul îmbrăcat într-un guler de pene. Trăiește în țările calde și se hrănește îndeosebi cu hoituri pe care le zărește de la mari înălțimi, pe o întindere uriașă. (Nota red. ruse)

22

Trilobiții — ordin de crustacee dispărut astăzi. Corpul trilobitului era alcătuit din trei părți (de unde și numele său) — scutul cefalic, corpul propriu-zis, format din numeroase articule și scutul codal. Trilobiții au apărut în Cambrian și au dispărut în Permian. În ce privește celelalte animale menționate de Gromeko, le vom întîlni în cuprinsul cărții. (Nota red. ruse)

23

În 1915, o expediție a Academiei de Științe a descoperit în regiunea Turgai rămășițele unui animal uriaș din această sub-familie. Animalul a fost numit indricoteriu. (Nota red. ruse)

24

Cretacicul s-a caracterizat prin puternica dezvoltare a reptilelor, care au atins atunci dimensiuni gigantice, dar au dispărut la sfîrșitul acestei perioade. La începutul Cretacicului au apărut primele mamifere primitive, niște animale mici, puțin plăcute la înfățișare. (Nota red. ruse)

25

Sagotieri — singura familie din ordinul cicadeelor; clasa gimnospermelor, care seamănă cu palmierul, de unde și denumirea. Au măduva foarte dezvoltată, bogată în amidon, din care se extrage sago. Sagotierii cresc în țările cu climă caldă, unde găsim 83 de specii ale acestui copac. În epocile geologice anterioare, ei ocupau un loc de seamă în flora din acele vremuri. Au apărut încă din Carbonifer, iar în Jurasic și Cretacic erau plante caracteristice. Palmierii au apărut abia pe la sfîrșitul Cretacicului. (Nota red. ruse)

26

Ihtiozaur — reptilă marină din Jurasic și Cretacic, care întrunește caracterele peștelui cu cele ale reptilei (de unde și denumirea): avea corpul ca de pește, fără gît, și un cap care se termina cu un bot în formă de cioc, ca al delfinului. Coada-i lungă se sfîrșea cu o înotătoare, iar pe spate avea altă înotătoare; membrele sale anterioare și posterioare erau scurte și semănau cu niște lopeți; pielea sa nu era acoperită cu nimic. Unele specii atingeau o lungime de opt-nouă metri. (Nota red. ruse)

27

Plantele criptogame nu au flori adevărate, cu stamine și carpele, ci se înmulțesc prin spori. Sînt caracteristice perioadelor mai îndepărtate din istoria Pămîntului și au început să apară în Devonian. Exemple de criptogame: feriga, equisetaceele, licopodiaceele, mușchii și ciupercile superioare. (Nota red. ruse)

28

Gnus — tăun. (n. r.)

29

Amoniți — ordin de moluște cefalopode, dispărute astăzi, cu cochilii compartimentate răsucite în formă de spirală. Molusca nu ocupa decît prima încăpere, asemenea nautilului din zilele noastre. În Triasic, Jurasic și Cretacic trăiau foarte multe varietăți și specii de amoniți. (Nota red. ruse)

30

Pleziozaur — reptilă marină, care a trăit în Jurasic și Cretacic. Avea un corp uriaș, pielea golașă, gîtul lung ca de lebădă, capul mic și două perechi de membre în formă de lopeți. Acest animal măsura între trei-cinci metri lungime. (Nota red. ruse)

31

Pterodactilus sau reptila zburătoare, dispărută astăzi, a trăit în Jurasic și Cretacic. Avea niște maxilare mari cu dinți conici, gîtul alungit, iar unele specii ale acestui animal erau înzestrate și cu o coadă lungă. Membrele anterioare și posterioare erau unite printr-o membrană, astfel că pterodactilus putea zbura ca liliacul. Mărimea reptilelor zburătoare varia între aceea a unui șoarece și aceea a unor animale uriașe, de un metru lungime și șase metri în anvergura aripilor. (Nota red. ruse)

32

CONABÍU, — ÍE, conabii, adjectiv, Roșu-închis, de culoarea vișinei coapte; vișiniu. notă C.CPȘF

33

Dune — movile și șiruri de movile, alcătuite din nisip mișcător. Se găsesc pe malurile lacurilor, mărilor și rîurilor, unde nisipul adus de apă este luat, după ce se usucă, de vînt și îngrămădit în preajma a diferite obstacole, formînd un șir de coline înalte. (Nota red. ruse)

34

Țipirig — clorură de amoniu, sub formă de sare albă. Cînd este încălzit, se evaporă. Se găsește în crăpăturile vulcanilor și ale lavei solidificate. Se prepară și pe cale artificială pentru nevoile medicinei și tehnicii. Ocru — colorant mineral, mergînd de la galben pînă la castaniu roșcat, este un hidroxid de fier, amestecat cu argilă și oxid de calciu. (Nota red. ruse)

35

Dyplodocus — reptilă din ordinul dinozaurienilor, dispărută astăzi. Atingea douăzeci și patru de metri în lungime și cinci metri în înălțime. Avea gîtul și coada foarte lungi, iar capul mic. (Nota red. ruse)

36

Brulot — vas de război încărcat cu materii inflamabilei (n. r.)

37

Cititorii care vor să cunoască mai pe larg expunerea lui Truhanov, o pot găsi în ediția din 1941 a „Plutoniei”, apărută în Editura de literatură pentru copii, din Moscova, la p. 347–469. (Nota red. ruse)